EXCULSIV: CE AVERI AU CONSILIERII LOCALI DIN COMĂNEȘTI (2) – CONSTANTIN ANASTASIU

VOCEA COMĂNEȘTIULUI vă prezintă averile şi interesele aleşilor locali din Comănești. După ce aţi putut afla informaţii privind averea şi interesele primarului Viorel Miron, respectiv ale viceprimarului Adrian Ciobanu, continuăm seria de materiale cu prezentarea declaraţiilor de avere şi de interese ale consilierilor locali, în ordine alfabetică.

Constantin Anastasiu, profesor și director al Școlii Ciprian Porumbescu din Comănești a fost ales consilier local pe listele PNL. Potrivit cele mai recente declarații de avere,  Constantin Anastasiu deține un teren intravilan de 500 mp (declarat însă în ultima sa declarație de avere ca teren agricol), un apartament de 72 mp, un altul de 45 mp și o casă de 150 mp, toate în Comănești.
Anastasiu a mai declarat că deține un autoturism și suma de 58 000 de euro provenită din vînzarea unui apartament.
În afară de acestea mai are două conturi în bănci, unul la CEC Comănești, de 32 000 lei și un altul la Banca Transilvania, de 255 000 lei, și un credit la Raiffeisen Bank de 47 000 euro.
Profesorul Anastasiu a declarat venituri anuale încasate  de 58 069 lei și o indemnizație de consilier local de 6 636 lei în timp ce soția sa, Rodica Anastasiu a declarat un venit anual de 22 000 lei, alți 111 040 lei fiindu-i virați de la Casa de Pensii.

EXCLUSIV: Cum a cîștigat baronul roșu Stăncic cel mai mare contract cu Primăria Comănești

La 22 iulie 2014 Primăria Comănești lansa licitația publică pentru „achiziție lucrări de modernizare/reabilitare pentru proiectul de investiții reabilitarea rețelei de străzi urbane, trotuare și iluminat public în orașul Comănești“, ce avea să devină cea mai bănoasă licitație din istoria post-decembristă a Primăriei Comănești, valoarea contractului ridicîndu-se la peste 10, 4 milioane de euro (49 178 720 lei). Cui i-a oferit Viorel Miron contractul veți afla în cele ce urmează.

UN PROIECT MEGALOMAN

Vara lui 2014 a însemnat pentru primarul Comăneștiului, Viorel Miron, începutul unei noi campanii electorale. În mai puțin de un an și jumătate aveau să fie noi alegeri locale și comăneștenii, sătui de atîtea magnolii și de manelele anuale de pe Galion, trebuiau impresionați cu ceva nou.
Așa că s-a scos de la naftalină un plan de „achiziție lucrări de modernizare/reabilitare pentru proiectul de investiții reabilitarea rețelei de străzi urbane, trotuare și iluminat public în orașul Comănești“, un proiect grandios în valoare de 49 178 720 lei, pe care orice firmă și l-ar fi dorit.
Conform documentelor, contractul de lucrări cuprindea „lucrările de modernizare/reabilitare pentru proiectul de investiții Reabilitarea rețelei de străzi urbane, trotuare și iluminat public în orașul Comănești, jud. Bacău.“
Rețeaua de străzi urbane avută în vedere de proiectul menționat era următoarea: „1.Cartier Vermești: str. Cirețoaia; 2.Cartier Zăvoi: Bulevardul 1 Mai, Str. Librăriei, Str. Liceului, Str. Tudor Vladimirescu, str. Pietricica; 3.Cartier Lunca de Jos: str. Vasile Alecsandri, str. Măgurii, str. Ecoului, str. Narciselor, Str. Arinilor, str. Stadionului, str. Mihail Sadoveanu; 4. Centru: str. Parcului, str. Avram Iancu, str. Gîrlei, str. Aleea Parcului, str. Pieței, str. Gheorghe Donici, str. Gheorghe Doja, str. Nufărului, str. Speranței, Str. Mihai Viteazul, str. Nicolae Ghica, str. Ciobănuș; 5.Cartier Leorda: str. Poienii, Fundătura Poienii, str. Dorobanți, str. Mihail Kogălniceanu, str. Saivanului, str. Eugen Ghica, str. Mihai Eminescu, Fundătura Mihai Eminescu; 6.Cartier Lăloaia: Str. Victoriei, str. Valea Poienii, str. Petru Rareș; 7.Cartier Podei: str. Podeiului, str. Bradului, str. Luncii, str. Goanței, str. Fagului.“
Miron dorea executarea următoarelor lucrări de modernizare: „sistem rutier nou; ranforsare sistem rutier; amenajarea trotuarelor; amenajare piste de bicicliști; lucrări refacere cămine de canalizare; modernizarea parcărilor existente și execuția de locuri noi de parcare; modernizarea intrărilor străzilor laterale; iluminat public; marcaje longitudinale pentru separarea sensurilor de circulație, marcaje transversale pentru trecerile de pietoni, marcaje de preselectare pe benzile de circulație și indicatoare rutiere de prioritate și de semnalizare a direcției de mers la intersecția cu toate străzile de pe traseul proiectat“ valoarea cheltuielilor diverse și neprevăzute fiind de 1 921 813 lei fără TVA (406 930 euro + TVA).

BARONUL ROȘU STĂNCIC CÎȘTIGĂ LA PRIMĂRIA COMĂNEȘTI

În cele din urmă licitația avea să fie cîștigată de „Tancrad SRL Galați“, firma baronului roșu Traian Stăncic.
„Tancrad SRL Galați“ a fost înființată în 1995 de către un fost angajat al Sidex Galați (Arcelor Mital Steel ), Traian Stăncic care, ulterior a cedat-o fiului său Cristian Cătălin Stăncic.
Firma, avînd ca obiect de activitate comerțul cu produse siderurgice a  făcut profit, o perioadă, căpușînd combinatul siderurgic, datorită relațiilor pe care Stăncic le avea la nivelul PSD. De altfel, afaceristul a fost coleg de serviciu cu Nicolae Dumitru, cel care ulterior avea să devină primarul municipiului Galați.
În 2001, după ce Dumitru a devenit primar, PSD a preluat guvernarea iar indianul Mital a privatizat Sidexul, firma lui Stăncic a rămas fără obiectul activității și s-a reprofilat pe construcții civile  și de drumuri. Imediat au început să vină, ca pe bandă rulantă, și contractele publice, „Tancrad“ devenind rapid firma de casă a PSD, protejată, de-a lungul vremii de ex-primarul Nicolae Dumitru, europarlamentarul Dan Nica, senatorul UNPR Eugen Chebac, deputatul PSD Cristian Rizea dar și de fostul baron de Brăila, în prezent la pușcărie, Gheorghe Bunea Stancu.
În câțiva ani, compania lui Stăncic a monopolizat lucrările de construcții finanțate de la bugetele județelor Brăila, Galați, Vrancea și Bacău, adjudecîndu-și toate licitațiile importante.
„Tancrad SRL“ s-a ocupat de reabilitarea parcurilor, a locurilor de joacă, a drumurilor şi podurilor dar a primit și contracte pentru deszăpezire etc.
Succesul în afaceri a dat ocazia familiei Stăncic să-și facă relații nu doar în politică ci și în justiție.
Cristian Cătălin Stăncic, fiul fondatorului firmei a fost cununat de defunctului Dinu Gîlcă, fost procuror șef al Parchetului Curții de  Apel Galați, cu puțină vreme înainte să moară acesta fiind trimis în judecată pentru trafic de influență, șantaj și fals în declarații.
Gîlcă a intervenit pe lîngă un coleg pentru ca Stăncic să fie scos basma curată într-un dosar de înșelăciune, în urma intervenției, finul scăpînd de dosarul penal dar nașul Gîlcă a fost pus sub urmărire penală și obligat să se retragă din magistratură. 
În 2014, „Tancrad SRL“ a fost inculpată de către DNA în dosarul în care baronul PSD din Brăila, Bunea Stancu a fost acuzat de abuz în serviciu și conflict de interese în formă continuată și obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.
Procurorii au demonstrat că patru contracte încheiate între „Tancrad SRL“ și Consiliul Județean  Brăila au fost atribuite prin fraudă producînd un prejudiciu statului, de 2.450.752,88 lei.
Potrivit anchetatorilor, Stăncic a făcut presiuni asupra funcționarilor din CJ şi asupra membrilor comisiilor de evaluare a licitațiilor pentru a-i determina să declare cîştigătoare doar ofertele sale.
Pe 2 octombrie 2014, Cătălin Stăncic și firma sa au fost trimiși în judecată în dosarul Bunea Stancu iar mare parte din bunurile și terenurile firmei au fost puse sub sechestru în vederea acoperirii prejudiciului produs.
Chiar dacă a fost trimisă în judecată în dosarul lui Bunea Stancu, „Tancrad“ are în derulare cel mai mare număr de contracte  pentru reabilitări de drumuri din județele Galați, Brăila și Bacău.
Ba mai mult, și-a extins afacerile și pe alte meleaguri. În vara lui 2014, pe 9 iulie, asocierea „Tancrad SRL“ – „Dorsalve SRL“  – „Virgfan SRL“ și-a adjudecat un contract de la Primăria Ploiești, pentru de 19,7 milioane lei, care a avut ca obiect reabilitarea unor linii de tramvai.
Două luni mai tîrziu, pe 2 septembrie 2014,firma lui Stăncic a obținut de la Consiliul Județean Prahova, condus de un alt baron penal, Mircea Cosma, o altă lucrare în valoare de 55,2 milioane de lei fără TVA, pentru extindere rețelei de canalizare și colectare în Azuga, Bușteni și Sinaia. La licitație au participat zece ofertanți dar numai societatea gălățeană s-a calificat.
În luna august  a anului 2015, Tancrad a demarat lucrările pentru noul sediu al Primăriei Galați,  pentru care a încasat în jur de 8 milioane de euro.

30 de ani de cînd minerii l-au salvat pe Ion Iliescu – Unul din liderii comăneșteni ai mineriadei a ajuns mîna dreaptă a primarului Viorel Miron

Se împlinesc astăzi 30 de ani de cînd minerii, „slugile lui Iliescu“, au instaurat în România regimul Neo-Comunist. Ca urmare a acţiunii, patru protestatari au fost uciși și 1628 protestatari au fost agresați fizic și au fost lipsiți ilegal de libertate.

Și fiindcă pseudo-liberalul Viorel Miron nu are pic de respect pentru victimele Mineriadei, de 15 ani îl ține în brațe pe celebrul Petrea Pandelaș, fostul șef de secție la sectoarele Leorda, Vermeşti şi Lapoş Nord din cadrul E.M. Comănești, actualmente om bun la toate în primăria frigotehnistului din Asău.
Nu a contat că Pandelaș a fost cîndva primar al Comăneștiului din partea Uniunii Social Democrate PD (FSN) – PSDR. Nu a contat nici că el este cel ce l-a invitat oficial pe președintele Ion Iliescu la Comănești, la sosirea acestuia, în data de 4 august 1997 întîmpinîndu-l personal la Palatul Ghika Comăneşti unde a dat ordin să fie mobilizați cît mai mulți oameni din Valea Trotuşului sau că a organizat vizitele în Comănești ale fostului prim-ministru Adrian Năstase. Năstase a sosit în Comănești la data de 15 ianuarie 1999 și 5 mai 2000, Pandelaș rostind atunci penibile osanale și urări de bun-venit.
Se pare că Viorel Miron a uitat că actualul consilier PNL Petrea Pandelaș este cel care, în timpul mandatului său de primar, a inițiat și aprobat vînzarea fostului Club 1 Mai din Comănești către Florinel Cămară. Nu mai contează asta acum, mai ales că Primăria a răscumpărat clubul în care se vor evapora iar multe fonduri publice.
Morții și răniții mineriadei nu mai contează cum nu mai contează nici cei 30 de ani de neocomunism instituiți și de minerii comăneșteni în frunte cu Pandelaș, Nădejde, Soltănel și rudele sale USR-iste.
Contează doar că Viorel Miron are oameni de nădejde care, la nevoie, pot scoate bîtele iar ca să apere o pseudo-democrație și un pseudo-conducător.

INCREDIBIL: Centrul de agrement Ionuț Iftimoaie a fost construit de firma lui Sergiu Sechelariu

Despre afacerile ce stau în spatele construirii Centrului de agrement „Ionuț Iftimoaie“ am mai scris. Dincolo de secretomania impusă de primarul Viorel Miron, reporterii „Vocea Comăneștiului“ au reușit să obțină documente și informații șocante privind persoanele ce se află în spatele acestei afaceri.

Atribuirea contractului privind construcția Centrului s-a făcut la data de 26 septembrie 2014, valoarea inițială a proiectului fiind de 15 053 100 RON (3 187 392 Euro).
Contractul a fost cîștigat de ALCONEP S.R.L., firmă abonată la licitațiile publice mai ales în Valea Trotușului și condusă de Ilie Alecu și Marcel Pal, ambii domiciliați în Târgu Ocna.
Conform documentelor obținute de reporterii noștri, la data depunerii ofertei, Alconep SRL subcontractase contractul altor trei firme, S.C. Elex SRL (condusă de Ioan Mihăilă), S.C. Instalații S.A. (condusă de Costică Aniței) și S.C. AMG Security S.R.L. condus de Costel Ojog și era asociată cu firma S.C. Conimpuls S.A.

Actul prin care primarul PNL Viorel Miron oferă firmei lui Sergiu Sechelariu contractul pentru construirea Centrului de agrement „Ionuț Iftimoaie“

CINE ESTE ÎN SPATELE FIRMEI CONIMPULS

Sergiu Sechelariu a fost mult timp cunoscut ca fratele fostului primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, decedat pe 16 februarie 2013. Numit secretar de stat la Ministerul Transporturilor în Guvernul Năstase, Sergiu Sechelariu s-a afirmat prin tot felul de afaceri controversate prin intermediul firmei Conimpuls SA Bacău (CUI: 948426), la care este acţionar.

Conform site-ului propriu Conimpuls SA este o „companie înfiinţată în anul 1991, prin reorganizarea Trustului de Antepriză Generală Contrucţii-Montaj Bacău“, fiind privatizată în 1993 și avînd în portofoliu, pe lîngă numeroase contracte cu statul, şi proiecte derulate în Turkmenia şi Rusia.
În 2001, primul an de „ministeriat“ al lui Sechelariu, societatea a marcat o creştere a cifrei de afaceri de peste 10 milioane lei, la vremea respectivă raportând 721 de angajaţi – cel mai ridicat nivel din istoria firmei.
Deși a înregistrat oscilaţii mari de la an la an, Conimpuls SA a dus-o destul de bine până în 2010, cînd criza financiară şi apariţia unor dosare penale (“Trofeul Calităţii”) au determinat o prăbuşire a indicatorilor financiari, în 2011 fiind consemnată o pierdere de puţin peste un milion de lei, la o cifră de afaceri de 5,18 milioane lei.
În ceea ce priveşte anul 2010, interesant este faptul că a fost efectuată o divizare, care a dus la mutarea activelor imobilizate pe Modimpuls SA Bacău (CUI: 27255910), firmă înmatriculată pe 6 august 2010 şi care are aceeaşi structură a acţionarilor. Motivul oficial este altul, dar cel mai probabil activele au fost mutate pe Modimpuls SA pentru a fi protejate de eventualele sechestre sau executări silite la care putea fi supusă Conimpuls SA.
Chiar dacă nu direct proporţional, datoriile au scăzut în momentul prăbuşirii cifrei de afaceri, ajungând la 1,71 milioane lei la finalul anului trecut. La aceeaşi dată, societatea stocuri de 1.356.305 lei, creanţe de 417.265 lei şi avea 458.908 lei în casă şi conturi. Demnă de remarcat este valoarea foarte mică a creanţelor – sub 10% din cifra de afaceri – în condiţiile în care domeniul construcţiilor este recunoscut pentru plata cu mare întârziere a lucrărilor, mai ales a celor executate pentru beneficiari bugetari.

conimpuls-15-ani-2015

Deşi aparent situaţia datoriilor nu s-a înrăutăţit Conimpuls SA a cerut insolvenţa pe 14 noiembrie 2016, la scurt timp după ce PLAN SERVICES SRL obţinuse în instanţă încuviinţarea executării silite (Dosar nr.17770/180/2016, Judecătoria Bacău). Solicitarea fost respinsă pe 24 noiembrie 2016 pentru că debitoarea nu a depus toate documenteleprevăzute de lege.
La scurt timp, pe 5 decembrie 2016, firma lui Sergiu SECHELARIU mai primeşte o lovitură: Judecătoria Bacău încuviinţează o altă executare silită (Dosar nr.19724/180/2016), solicitată de creditoarea FAST ELECTRICAL SOLUTIONS SRL, pentru recuperarea sumei de 282.305,71 lei(plus cheltuieli de executare şi de judecată). A doua zi, pe 6 decembrie, Conimpuls SA depune o nouă cerere de aplicarea a Legii 85/2014.
În documentaţia depusă la Dosarul nr.4003/110/2016, debitoarea a precizat că “se află în stare de insolvenţă, fondurile băneşti disponibile fiind insuficiente pentru plata datoriilor exigibile în sumă de 1.563.638,64 lei, deşi au trecut mai mult de 60 de zile de la scadenţă. Susţine că, urmare a declanşării crizei economice, societatea a început să se confrunte cu probleme financiare, investiţiile finanţate de stat şi câştigate la licitaţie fiind abandonate, pentru alte investiţii alocându-se fonduri din ce în ce mai puţine, cu prelungirea succesivă a termenelor de execuţie, toate aceste aspecte generând cheltuieli suplimentare şi garanţii ce au imobilizat resurse financiare importante şi au avut ca efect decapitalizarea societăţii”.
De aici rezultă că tot statul e principalul partener de afaceri pentru constructorul băcăuan!
Judecătorul sindic Angelica COSTEA de la Tribunalul Bacău – magistrat care se ocupă şi de insolvenţa RAFO SA – a admis cererea pe 12 decembrie 2016, și a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă şi a numit, la propunerea debitoarei, ARBĂNAŞ & NEGRII – CABINETE ASOCIATE DE PRACTICIENI ÎN INSOLVENŢĂ în funcţia de administrator judiciar provizoriu. 

« Older posts

© 2019

Theme by Anders NorenUp ↑